Despre Republica Moldova

Urmăresc, cu interes, de ceva vreme, evoluția situației din Republica Moldova însă evit informațiile provenite pe canalele de știri (uneori sunt imposibil de evitat) pentru că nu cred că fraze sforăitoare sau declarații și promisiuni ale oamenilor politici, chiar în funcții de reprezentare a unei națiuni, prezintă adevărata situație.

O să merg puțin mai departe cu această analiză a surselor de informații și spun că în România mare parte a reprezentanților poporului își formează opiniile și își bazează deciziile pe opinii personale și nu pe fapte concrete (”și eu sunt de părere că fumatul în locuri publice e dăunător”; ”am auzit că în Norvegia statul răpește copii familiilor”; etc.).

Ca să evităm, măcar noi, această situație neplăcută, mi-am permis să fac o mică analiză și o predicție pe baza datelor de la Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova: http://www.statistica.md/index.php?l=ro (impresia generală a fost că e bine organizat și, mai ales, destul de transparent; nu știu dacă și cât se manipulează datele în Republica Moldova).

Prezentul a fost scris tocmai pentru a crea o sursă de informare pertinentă pentru toți cei ce-și dau cu părerea, dar în general pentru românii care nu știu / nu înțeleg situația din Republica Moldova.

Metoda folosită este mai sus amintita analiză a datelor statistice și o serie de interviuri cu cetățeni ai Republicii Moldova, rezidenți sau emigrați, pentru a lămuri percepția fenomenelor sociale și politice.

Republica Moldova are o populație de 3,5 milioane de locuitori, majoritatea populației fiind rurală.

Până în 1990 populația urbană a avut un trend crescător însă în 1998 apare o scădere bruscă a populației, populația urbană păstrând apoi o diferență de aproximativ 20%.

Daca privim situația populației pe Raioane observam o scădere a acesteia în toate zonele.

Scăderea continuă a populației indică oriunde în lume o proastă guvernare (situația este similară și în România) însă Republica Moldova are o problemă demografică suplimentară, datorită volumului său demografic mic.

În condițiile în care în Republica Moldova se nasc 11 copii la 1000 locuitori și speranța de viață este de 71 de ani în aproximativ 30-35 ani Republica Moldova va suferi șocul depopulării și efectele imposibilității de plată a pensiilor (perioada aproximativă la care generația 1986-1987 va ajunge la vârsta de pensionare).

Generațiile din perioadele 1959-1962 și 1983-1987 au fost mai mari, datorită îmbunătățirii nivelului de trai și a unor măsuri de încurajare a familiei, din acele perioade.

Emigrația este un fenomen resimțit în toate țările foste comuniste din Europa de Este iar Republica Moldova nu face excepție.

După 2009 apare o reducere a numărului de emigranți din Republica Moldova și o relativă egalizare a emigrației pe sexe.

Din 1990 până în prezent emigrația a ajuns să însumeze peste 30% din populația țării, și peste 50% din populația activă.

Destinațiile favorite ale emigrației din Republica Moldova sunt Federația Rusă și Ucraina, urmate la destul de mare distanță de SUA și Germania, motivele emigrației fiind preponderent economice. Orientarea spre țările de limbă rusă este naturală, această limbă fiind studiată în școlile din Republica Moldova.

Dată fiind această distribuție a emigrației din Republica Moldova, remitențele emigranților, ce au un impact mare și foarte mare în asigurarea vieții familiilor dependente influențează o anumită poziționare, deschidere spre Federația Rusă.

Pentru a clarifica mai bine situația economică, trebuie spus că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor are o valoare medie, la nivelul Republicii Moldova, de 1.405 Eur/Cap/An. Spre comparație, cele mai puțin dezvoltate județe ale României au următoarele valori ale PIB/Cap: Mehendinți = 2.863 ; Vaslui = 2.932 ; Botoșani = 3.041.

În valori absolute PIB al Republicii Moldova este în valoare de aproximativ 5 Mld Euro. Spre comparație România are un PIB de 248 Mld Euro, întregul PIB al Republicii Moldova fiind comparabil, ca valoare, cu cele ale județelor Arad, Mureș sau al Sectorului 5 din București (nu cu suma acestora ci cu fiecare individual).

În valori absolute, fără a lua în considerare inflația (cifre în moneda națională – Leul Moldovenesc MDL) se vede o creștere constantă a PIB/Cap.

Analiza comerțului extern al Republicii Moldova ne arată o relație preferențială evidentă cu Uniunea Europeană, în perioada de comparație (2014 – 2015).

S-a ajuns la această situație doar în ultimii ani, datorită orientării politice pro Europene a țării și a sancțiunilor economice instituite de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova (embargourile din 2008 și apoi din 2012 și 2013.

Analiza punctuală, pe state, relevă apropierea evidentă de România dar și relația specială cu Federația Rusă.

De asemenea, evident, apare afluxul de întreprinzători italieni care a condus la o serioasă creștere a schimburilor cu această țară.

Relația cu Regatul Unit, Belarus și Kazahstan sunt cele mai avantajoase pentru Republica Moldova, având solduri pozitive destul de mari.

Ca valoare absolută Exporturile totale ale Republicii Moldova sunt de 1.803,4 Mil USD iar Importurile sunt în valoare absolută de 3.634,2 Mil USD, cu un deficit de balanță externă de 1.820,8 Mil USD.

Mare parte a deficitului de balanță externă provine din relațiile cu China, Ucraina, Turcia, Germania și Ungaria, țări ce exportă mult mai mult decât importă în relația cu Republica Moldova.

Analizând tendințele de comerț exterior al Republicii Moldova observăm o accelerare a raporturilor / schimburilor comerciale cu România, mult mai mare decât în relația cu Federația Rusă.

Exceptând Sri Lanka (nu știu ce schimburi a putut face Republica Moldova cu această țară pentru a crește cu 10% schimburile – poate ceai), Republica Moldova pare a își căuta piețe de desfacere în economii din zona est europeană (Armenia, Tadjikistan) și mai ales, pare a își diversifica piața de desfacere.

Veniturile foarte mici și presiunea prețurilor ce tind să se alinieze la piețele globale produc o continuă depreciere a nivelului de trai pentru majoritatea populației.

Deoarece pragul de 8.000 euro pe cap de locuitor nu este considerat numai un prag economic normal ci și indicator al maturității și capacității unei democrații (sub acest prag tentațiile spre furt, corupție, înșelătorie, etc. sunt foarte mari, datorită … sărăciei, în definitiv, incapacității cetățenilor de a își asigura un trai decent, la un prag al nevoilor considerate normale într-o democrație funcțională).

Sărăcia și bogăția nu se distribuie egal în societate, nu sunt democratice, iar combinarea acestei situații economice cu efectele pe care o societate săracă le generează (corupție, furturi, etc.) creează oligarhii în democrațiile incipiente.

Democrația este un sistem politic foarte scump și cu o eficiență redusă iar grefarea sa în țări cu tradiție autocefală / autocrată duce spre sisteme de autoreglare socială cu sunt cele de formare a oligarhiilor financiar / comerciale.

Nefericirea actualului val de democratizare este că statele nu pot reveni la situația de dinainte și nici nu au timp / vocația de a genera sisteme alternative, motiv pentru care toți acești pași, aceste etape dureroase, trebuie parcurse (în limbaj european, pentru a asigura credibilitate și predictibilitate).

O serie de acțiuni de stradă au început în Republica Moldova ca urmare a nominalizării și votării în Parlament a lui Pavel Filip pentru funcția de Prim Ministru, membru al Partidului Democrat din Moldova și apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc.

În aceste condiții, pe 20 ianuarie 2016, Vlad Țurcanu, șeful departamentului de comunicare al președinției Republicii Moldova a anunțat amânarea jurământului noului Guvern (și investirea acestuia) până a doua zi. În aceeași zi, seara, la orele 23:00 Guvernul a depus jurământul și a fost investit, în secret.

Aceste evenimente au dus la escaladarea situației, demonstranții din stradă cerând insistent alegeri anticipate.

Demonstranții au fost mobilizați în stradă de platforma socială DA, de partidul parlamentar pro rusesc , condus de Igor Dodon, PSRM și de partidul neparlamentar pro rusesc , condus de Renato Usatîi, PN.

Toate cele trei cer alegeri anticipate și sunt surprinzător de bine coordonate între ele, în acțiunile de stradă.