Urmăresc, cu
interes, de ceva vreme, evoluția situației din Republica Moldova însă evit
informațiile provenite pe canalele de știri (uneori sunt imposibil de evitat)
pentru că nu cred că fraze sforăitoare sau declarații și promisiuni ale
oamenilor politici, chiar în funcții de reprezentare a unei națiuni, prezintă
adevărata situație.
O să merg puțin
mai departe cu această analiză a surselor de informații și spun că în România
mare parte a reprezentanților poporului își formează opiniile și își bazează
deciziile pe opinii personale și nu pe fapte concrete (”și eu sunt de părere că
fumatul în locuri publice e dăunător”; ”am auzit că în Norvegia statul răpește
copii familiilor”; etc.).
Ca să evităm,
măcar noi, această situație neplăcută, mi-am permis să fac o mică analiză și o
predicție pe baza datelor de la Biroul Național de Statistică al Republicii
Moldova: http://www.statistica.md/index.php?l=ro (impresia generală a fost că e
bine organizat și, mai ales, destul de transparent; nu știu dacă și cât se manipulează
datele în Republica Moldova).
Prezentul a
fost scris tocmai pentru a crea o sursă de informare pertinentă pentru toți cei
ce-și dau cu părerea, dar în general pentru românii care nu știu / nu înțeleg
situația din Republica Moldova.
Metoda folosită
este mai sus amintita analiză a datelor statistice și o serie de interviuri cu
cetățeni ai Republicii Moldova, rezidenți sau emigrați, pentru a lămuri
percepția fenomenelor sociale și politice.
Republica
Moldova are o populație de 3,5 milioane de locuitori, majoritatea populației
fiind rurală.
Până în 1990
populația urbană a avut un trend crescător însă în 1998 apare o scădere bruscă
a populației, populația urbană păstrând apoi o diferență de aproximativ 20%.
Daca privim
situația populației pe Raioane observam o scădere a acesteia în toate zonele.
Scăderea
continuă a populației indică oriunde în lume o proastă guvernare (situația este
similară și în România) însă Republica Moldova are o problemă demografică
suplimentară, datorită volumului său demografic mic.
În condițiile
în care în Republica Moldova se nasc 11 copii la 1000 locuitori și speranța de
viață este de 71 de ani în aproximativ 30-35 ani Republica Moldova va suferi
șocul depopulării și efectele imposibilității de plată a pensiilor (perioada
aproximativă la care generația 1986-1987 va ajunge la vârsta de pensionare).
Generațiile din
perioadele 1959-1962 și 1983-1987 au fost mai mari, datorită îmbunătățirii
nivelului de trai și a unor măsuri de încurajare a familiei, din acele
perioade.
Emigrația este
un fenomen resimțit în toate țările foste comuniste din Europa de Este iar
Republica Moldova nu face excepție.
După 2009 apare
o reducere a numărului de emigranți din Republica Moldova și o relativă
egalizare a emigrației pe sexe.
Din 1990 până
în prezent emigrația a ajuns să însumeze peste 30% din populația țării, și
peste 50% din populația activă.
Destinațiile
favorite ale emigrației din Republica Moldova sunt Federația Rusă și Ucraina,
urmate la destul de mare distanță de SUA și Germania, motivele emigrației fiind
preponderent economice. Orientarea spre țările de limbă rusă este naturală,
această limbă fiind studiată în școlile din Republica Moldova.
Dată fiind această distribuție a emigrației din Republica Moldova,
remitențele emigranților, ce au un impact mare și foarte mare în asigurarea
vieții familiilor dependente influențează o anumită poziționare, deschidere
spre Federația Rusă.
Pentru a
clarifica mai bine situația economică, trebuie spus că Produsul Intern Brut pe
cap de locuitor are o valoare medie, la nivelul Republicii Moldova, de 1.405
Eur/Cap/An. Spre comparație, cele mai puțin dezvoltate județe ale României au
următoarele valori ale PIB/Cap: Mehendinți = 2.863 ; Vaslui = 2.932 ; Botoșani
= 3.041.
În valori
absolute PIB al Republicii Moldova este în valoare de aproximativ 5 Mld Euro. Spre
comparație România are un PIB de 248 Mld Euro, întregul PIB al Republicii
Moldova fiind comparabil, ca valoare, cu cele ale județelor Arad, Mureș sau al
Sectorului 5 din București (nu cu suma acestora ci cu fiecare individual).
În valori
absolute, fără a lua în considerare inflația (cifre în moneda națională – Leul
Moldovenesc MDL) se vede o creștere constantă a PIB/Cap.
Analiza
comerțului extern al Republicii Moldova ne arată o relație preferențială
evidentă cu Uniunea Europeană, în perioada de comparație (2014 – 2015).
S-a ajuns la
această situație doar în ultimii ani, datorită orientării politice pro Europene
a țării și a sancțiunilor economice instituite de Federația Rusă împotriva
Republicii Moldova (embargourile din 2008 și apoi din 2012 și 2013.
Analiza
punctuală, pe state, relevă apropierea evidentă de România dar și relația
specială cu Federația Rusă.
De asemenea,
evident, apare afluxul de întreprinzători italieni care a condus la o serioasă
creștere a schimburilor cu această țară.
Relația cu
Regatul Unit, Belarus și Kazahstan sunt cele mai avantajoase pentru Republica
Moldova, având solduri pozitive destul de mari.
Ca valoare
absolută Exporturile totale ale Republicii Moldova sunt de 1.803,4 Mil USD iar
Importurile sunt în valoare absolută de 3.634,2 Mil USD, cu un deficit de
balanță externă de 1.820,8 Mil USD.
Mare parte a
deficitului de balanță externă provine din relațiile cu China, Ucraina, Turcia,
Germania și Ungaria, țări ce exportă mult mai mult decât importă în relația cu
Republica Moldova.
Analizând
tendințele de comerț exterior al Republicii Moldova observăm o accelerare a
raporturilor / schimburilor comerciale cu România, mult mai mare decât în
relația cu Federația Rusă.
Exceptând Sri
Lanka (nu știu ce schimburi a putut face Republica Moldova cu această țară
pentru a crește cu 10% schimburile – poate ceai), Republica Moldova pare a își
căuta piețe de desfacere în economii din zona est europeană (Armenia, Tadjikistan)
și mai ales, pare a își diversifica piața de desfacere.
Veniturile foarte mici și presiunea
prețurilor ce tind să se alinieze la piețele globale produc o continuă
depreciere a nivelului de trai pentru majoritatea populației.
Deoarece pragul de 8.000 euro pe cap de
locuitor nu este considerat numai un prag economic normal ci și indicator al
maturității și capacității unei democrații (sub acest prag tentațiile spre
furt, corupție, înșelătorie, etc. sunt foarte mari, datorită … sărăciei, în
definitiv, incapacității cetățenilor de a își asigura un trai decent, la un
prag al nevoilor considerate normale într-o democrație funcțională).
Sărăcia și bogăția nu se distribuie egal în
societate, nu sunt democratice, iar combinarea acestei situații economice cu
efectele pe care o societate săracă le generează (corupție, furturi, etc.)
creează oligarhii în democrațiile incipiente.
Democrația este un sistem politic foarte
scump și cu o eficiență redusă iar grefarea sa în țări cu tradiție autocefală /
autocrată duce spre sisteme de autoreglare socială cu sunt cele de formare a
oligarhiilor financiar / comerciale.
Nefericirea actualului val de democratizare
este că statele nu pot reveni la situația de dinainte și nici nu au timp /
vocația de a genera sisteme alternative, motiv pentru care toți acești pași,
aceste etape dureroase, trebuie parcurse (în limbaj european, pentru a asigura
credibilitate și predictibilitate).
O serie de
acțiuni de stradă au început în Republica Moldova ca urmare a nominalizării și
votării în Parlament a lui Pavel Filip pentru funcția de Prim Ministru, membru
al Partidului Democrat din Moldova și apropiat al oligarhului Vladimir
Plahotniuc.
În aceste
condiții, pe 20 ianuarie 2016, Vlad Țurcanu, șeful departamentului de
comunicare al președinției Republicii Moldova a anunțat amânarea jurământului
noului Guvern (și investirea acestuia) până a doua zi. În aceeași zi, seara, la
orele 23:00 Guvernul a depus jurământul și a fost investit, în secret.
Aceste
evenimente au dus la escaladarea situației, demonstranții din stradă cerând
insistent alegeri anticipate.
Demonstranții
au fost mobilizați în stradă de platforma socială DA, de partidul parlamentar
pro rusesc , condus de Igor Dodon, PSRM și de partidul neparlamentar pro rusesc
, condus de Renato Usatîi, PN.
Toate cele trei
cer alegeri anticipate și sunt surprinzător de bine coordonate între ele, în
acțiunile de stradă.